Am fost vineri, 15 martie, în Goblin, Constanța, la concertul B.U.G. Mafia, care sunt în turneu prin țară.
Vârsta e doar un număr
Pentru cei ce nu mă știu, am scris în acest articol, cum m-am urcat prima oară pe scenă și puțin despre trecutul meu ca hip-hopper înrăit.
Dar, ca sumar, la 11 am făcut rost de caseta B.U.G. Mafia – De Cartier ( 1998 ), primul album ascultat de la ei, care m-a captivat instant! Aș putea spune că mi-am format limbajul obscen, datorită acelui album! Probabil, era mișto să înjuri mereu, la acea vreme!
Desigur, au fost și alte trupe care mi-au captat interesul. Dar ideea este că, deși mi-au plăcut, nu am apucat niciodată să-i văd în concert! Ce e drept, ei când veneau la mare, cântau în Costinești, mai mult.
Destul cu introducerea…
Cum a fost la concert?
Am 31 de ani, iar evenimentul a fost vineri. M-am trezit de la 6:30 dimineața, într-o zi obișnuită de muncă. După ce am terminat programul, am trecut pe la bunica mea să o văd, știind că azi o externează din spital. Este ok.
Ajung acasă pe la 20:00. Îmi deschid o bere. E nepasteurizată, puțin rece și intră. Toți cunoscuții care vroiau să vină sau cel puțin, au spus că vor să vină, s-au răzgândit! Dar știam de câteva zile înainte asta, așa că mă gândesc la un plan. Am cumpărat biletul online, de 3 săptămâni. Ăsta este încă un motiv pentru care să depun efort să mă deplasez. Un alt motiv este că cine știe când vor mai susține un turneu, așa că acum este momentul oportun!
Cum am mai fost la concerte de-alungul vieții, știu că dacă localul se deschide la 22:00, efectiv trupa va începe să cânte după 3, 4 ore. Publicul trebuie să facă, virgulă, consumație, să iasă toată lumea în câștig. Ceea ce e ok!
E puțin contraintuitiv să nu ai puțin alcool în tine la un astfel de eveniment, asta dacă îți place gustul. Părerea mea!
22:30, eu tot acasă, cu a doua doză de bere pe jumătate plină. Sau jumătate goală?
Oboseala începe să își spună cuvântul, așa că pun alarma la 23:00, dar nu e cazul. Pierd timpul, apoi mă pregătesc, comand prin Clever Taxi și ajung în club.
23:44. Sorb niște vodcă cu mere! Îmi dau seama că trag din paie, așa că le scot din pahar și scap de ele.
„Căcat! Am ajuns prea devreme!”
Comunic cu oameni pe What’s Up, mai iau o gură de vodcă, și mă tot uit la ceas. Încerc să mă deconectez de gândurile cotidiene, de stresul zilnic, dar mi se pare dificil.
Observ oamenii. Fel și fel de oameni. La acest concert, lumea e de toate vârstele. Niște tipi în spatele meu fac niște mișcări de dans caraghioase.
23:45
„Aaaaaaaa!”
Cei mai tineri nu țin la alcool, și tot ei sunt cei mai plini de energie. Muzica e pe placul lor, iar DJ-ul de la pupitru știe asta. Nu e acel rap greu cu care am crescut, dar nici nu mă așteptam.
M-a abordat un american.. gay
„Mi-e sete!”
Mă duc la bar. Stau sprijinit și îmi aștept rândul. Nu-mi mai vine. M-am poziționat prost. Mă mut în partea opusă. În fața mea, 2 tipi, au comandat shot-uri, le-au băut și nu pleacă! Sunt iritat. Mă bag între ei. Au plătit cu cardul. Unul se tirează. Cel mai gras și cu ochelari rămâne. Nu mai știu cum a intrat în vorbă cu mine, dar mă întreabă ce îmi iau de băut.
„Vodca with apple”, răspund.
„Let me pay for it”
„Why?” a fost reacția mea imediată. Am devenit un pic defensiv.
„Becouse I’m having fun bla bla bla”
Comand, dau să plătesc, nu mă lasă. Îi comunică barmanului că e pe nota lui.
„Thank you, I appreciate the gesture”, zic. Apoi întreb:
„Where are you from?”
„Cali-fuckin-fornia!”
„Cool, I just listened to Deliquent Habits – California yesterday!”
„Yo, cool, blablabla”
Una peste alta, tipul era de treabă. Mă gândeam că are niște bani și vrea să-i spargă în club. Totuși, îi spun „Don’t let nobody take advantage of you”. Ceea ce e trist că gândesc așa, dar trăim în România, iar țara e așa cum e.
Am plecat de la bar, mă poziționez la locul meu, unde aveam vizibilitate bună către scenă. Grasul mai vorbește cu niște oameni, încearcă să se bage în seamă cu niște fete. Ajunge în preajma mea, și îi zic: „Cheers”. Omul mi-a plătit totuși băutura. Apoi îmi arată către o fată. Îi zic; „Yeah, she’s cute”.
În bubuiala bașilor aud „bla bla bla pussy!”
Apoi mă întreabă: „Where is your friend?”
„I’m here by myself”, răspund.
„Hey, are you gay?”
„WHAT???” Mi s-a rupt filmul.
„Are you gay?”
„No, dude, I don’t play for that team!”
„You don’t want to kiss me?”
„What? No, dude, bye!”
„Soorry, nevermind”
Și nu l-am mai văzut după.
Vezi tu, nu mi-aș fi imaginat niciodată că tipul ăla ar fi gay, nu arăta, chiar m-a luat prin surprindere. Oricum frumos gestul de a face cinste unui străin, dar omul avea o agendă ascunsă. Și sunt și foarte direcți. Îmi place să stau de vorbă cu persoane noi, dar eu nu joc pentru „echipa aia”. Baftalos!
Și a venit momentul
„Ma-fi-a! Ma-fi-a! Ma-fi-a!” se strigă, din ce în ce mai des. DJ-ul ne asigură că vor veni. Lângă mine o brunetă dansează și o roșcată stă rezemată de perete. Bruneta mă tot atinge, dansând! Întorc capul și îi spun: „Ăștia mai cântă?”. Dă din umeri. „Cred că au uitat că au concert!” Dă din umeri și se poziționează apoi lângă prietena ei.
„Whatever”, îmi zic în gând.
Și totuși, se mai uita peste umăr subtil să vadă reacția mea la plecatul ei sau ceva, oricum nu contează. Eram obosit și venisem pentru concert.
01:30
Deodată se aude cum… „Cad Lanțuri”.
Au cântat piese cunoscute, mai noi, dar și hit-uri vechi.
La un moment dat, Tata Vlad a făcut cinste cu 3 sticle de whiskey, pe care le-a desfăcut și le-a dat în public, din mână în mână. A ajuns și pe la mine o sticlă, dar aveam un pahar gol și mi-am turnat cam de-o cinzeacă. Apoi am încercat să o dau în jur, dar nimeni nu vroia să o ia. Până la urmă, am pasat-o unor băieți însetați.
„Mulțumim, Constanța, respect!”
Au plecat subit, dar lumea a strigat după ei, iar ei au revenit cu:
În concluzie
Mi-a plăcut! Au fost dinamici cap-coadă. Au dat 100%. Comunicarea cu publicul excelentă, se vede că au sute de concerte la activ. Merită văzut!
B.U.G Mafia au lăsat în urmă o moștenire, fiind o piesă grea în hip-hop-ul românesc, dar și în muzica autohtonă
03:20
Acasă la mine, mă pregătesc să dorm, dar nu înainte să îmi aduc aminte de energia pe care o aveam și eu când eram mai tânăr. Ce s-a întâmplat? Am realizat că ar trebui să fiu mai energic, cel puțin la fel ca odinioară.
Cu sentiment, în adiere de vânt, vreau să admir cele mai frumoase forme de pe pământ… – Uzzi
Evadare Din Cotidian 
Un comentariu Adăugă-le pe ale tale